Ce ne facem cu poznașii?

Cam așa trebuie să arate un părinte care își muștruluiește copilul ce tocmai a făcut o prostioară. Părintele nu trebuie să arate un aer de superioritate față de copil și să-i ordone de sus: ”Treci în camera ta!” Vă întrebați de ce? Pentru că astfel micuțul poate nu înțelege literalmente ce a spus părintele sau nu-i va înțelege motivele pentru care l-a pedepsit. Atunci când discuți cu copilul de la egal la egal, față în față, pe un ton calm și îi explici ceea ce a greșit și că acea greșeala atrage după ea consecințe, abia atunci i-ai demonstrat copilului tău că tu ești un părinte echilibrat, vertical și că regulile casei se aplică. Violența de orice fel (fizică, emoțională) nu duce la nici un rezultat de dorit ci înfundă copilul din ce în ce mai mult în abisul frustrării și al deznădejdii. Arată-i că-l iubești educându-l corespunzător! Explicându-i acțiunile tale nu înseamnă că te cobori sau te umilești în fața lui, ba din contra, îi arați că pedeapsa nu vine din senin, după bunul tău plac ci are o justificare. El te va înțelege și te va respecta pentru asta.
Ieri, în timp ce așteptam la o trecere de pietoni am surprins o discuție între o mamă și băiatul ei aproape de vârsta adolescenței. Băiatul observase din timp că e verde și a dat să treacă. Mama care nu văzuse a început să țipe la el să se oprească. Vizibil intimidat, el o anunță: ”Dar mamă, e verde deja!” Mama nu a avut tăria de caracter să-și recunoască greșeala și din păcate, a continuat să-l apostrofeze. Mă întreb ce viitor va avea aceasta relație: băiat-mamă. Cu siguranță nu unul bun în cazul în care mama va continua în felul acesta. Trebuie să învățăm să ne controlăm pornirile și aici nu mă refer doar la cele față de copiii noștri ci și la cele față de soț, soție. Copiii sunt buni copiatori de mici și felul în care ne comportăm unii față de alții le va influența viitoarea viață de familie. Mare grijă la comportamentul nostru verbal și non-verbal pentru că stă în puterea noastră să influențăm generația de mâine.